Friptura de miel in stil mediteranean

MAI MULT DESPRE: rosii, paste, miel,sarbatoare, friptura, usturoi, pulpa de miel, vin rosu, vinete, carne de miel,cartofi dulci

Avantajul acestei retete este ca fiptura si garnitura se pregatesc in acelasi timp. In plus, prepararea este usoara, iar aroma, cu totul speciala.

Ingrediente si cantitati:

2 kg pulpa de miel
250 ml vin rosu
1 kg cartofi dulci
4-5 rosii mari si bine coapte
2 vinete mari
2 dovlecei mari
100 g masline verzi
2 lingurite seminte de coriandru
1 lingurita cimbru uscat
2-3 catei de usturori
1 lingurita piper negru
ulei de masline
sare grunjoasa
otet balsamic

Mod de preparare:

1. Curata bine pulpa de miel, de pielite si grasimea in exces, sareaz-o cu sare grunjoasa, apoi maseaza carnea pana ce se asimileaza sarea. Unge pulpa cu un amestec facut dintr-o lingura cu otet balsamic si cateva linguri cu vin rosu, impacheteaz-o intr-o folie de plastic si lasa-o la rece aproximativ doua ore.
2. Piseaza impreuna: semintele de coriandru, usturoiul, piperul si cimbrul. Adauga o lingurita sau doua cu vin rosu si amesteca pana rezulta o pasta. Cu lama unui cutit bine ascutit, taie cateva "buzunare" pe pulpa de miel, pe care le umpli cu pasta de mirodenii.
3. Unge pulpa de miel cu ulei. 
4. Incalzeste cuptorul.
5. Curata toate legumele si taie-le felii de grosimea unui deget.
6. Asaza pulpa de miel intr-o tava adanca, unsa cu ulei, iar, de jur imprejur, legumele taiate si, printre ele, maslinele.
7. Peste legume, adauga vinul si alte cateva linguri cu ulei.
8. Lasa carnea si legumele la cuptor aproximativ o ora si jumatate, la foc potrivit.
9. La final, vei avea gata, in acelasi timp, si friptura, si garnitura. Serveste felii de carne alaturi de legumele din tava.
10. Inainte de a servi friptura, amesteca mai multe linguri cu smantana sau iaurt gras cu sosul din tava si toarna combinatia peste legume si masline.

Se obtin 6 portii.

Drob de miel .

Ingrediente:

Maruntaiele de la un miel (cca 500g) 2 oua fierte
2 oua crude
1 felie paine muiata in lapte
1 legatura ceapa verde
i legatura patrunjel
1 legatura marar
1 lingura smantana
sare,
piper dupa gust
prapurul sau o foaie de taitei
ulei pt. uns tava.

• + Adauga la lista!

Preparare:

Se fierb maruntaiele in apa cu sare. Cand se racesc se trec prin masina de tocat carne, impreuna cu felia de paine muiata. Daca vrei, inima si rinichii se pot taia feliute cu cutitul. Se adauga ouale crude, smantana, sare, piper, verdeata tocata marunt, ceapa tocata cu cozi cu tot. 

Se amesteca totul. Se unge o forma - dupa preferinta: tavita smaltuita sau forma de chec. Prapurul se spala si se intinde in forma, lasand mult si pe margini. Se pune 1/2 din umplutura, se pun ouale fierte - la alegere: sferturi pe toata suprafata umpluturii sau taiate in jumatati in mijlocul umpluturii-se pune restul umpluturii, se niveleaza cu lingura si se intorc marginile prapuruli peste umplutura. Se coace cca 30 de minute.

Mentiuni:

Daca il pregatesti din maruntaie cumparate separat si nu ai prapur, il coci intr-o foaie de taietei sau foaie de foitaj (cca 400g) si in acest caz ungi cu ou foaia. 

Pt. persoanele care accepta mai greu mirosul carnii de miel este chiar indicat sa inlocuiasca prapurul cu orice foaie de aluat. 

Se serveste intreg, pe platou sau taiat felii. Insotit neaparat de ceapa verde, ridichi.

Timp Preparare: 1 h 30 ' 
Complexitate: medie

Vopsirea naturala a oualor de Pasti !

• Incondeierea si colorarea oualor de Pasti au fost ridicate de taranul roman la rangul unei adevarate arte. Numeroase modele de oua, specifice tuturor zonelor locuite de romani, reprezinta un adevarat cod religios, moral, patriotic, estetic.

• In preajma Sarbatorilor de Pasti, una din cele mai vii preocupari ale gospodinelor este vopsirea oualor, operatiune care necesita stapanirea unor tehnici speciale. 
  
    Legendele crestine leaga simbolul oualor rosii de patimile lui Isus. Rastignirea si invierea reprezinta reinvierea naturii primavara si cu reluarea ciclurilor vietii. Oul, el insusi purtator de viata, devine un simbol al regenerarii, al purificarii si al vesniciei. Legenda spune ca atunci cand Isus a fost batut cu pietre, acestea atingandu-l s-au transformat in oua rosii.
  O alta traditie afirma ca Sf.Maria, venind sa-si vada Fiul rastignit, i-a adus oua, care s-au insangerat sub cruce.
  Alte legende si povesti aduc la suprafata istoria oualor vopsite in mai multe culori iar una dintre cele mai vechi marturii privind ouale colorate de la romani este a secretarului florentin al lui Constantin Brancoveanu, Antonio Maria del Chiaro, care, pe la 1700, se minuna de culoarea aurie a oualor vopsite de la Curtea domnitorului muntean. Culorile folosite corespund unei anumite simbolistici: 
  
  � Rosu = simbol al sangelui, soarelui, focului, dragostei si bucuriei de viata. 
  � Negru = absolutism, statornicie, eternitate. 
  � Galben = lumina, tinerete, fericire, recolta, ospitalitate. 
  � Verde = reinnoirea naturii, prospetime, rodnicie, speranta. 
  � Albastru = cer, sanatate, vitalitate. 
  � Violet = stapanire de sine, rabdare, increderea in dreptate. 
  
    Traditiile si obiceiurile oualor rosii s-a extins in timp la adevarate picturi mestesuguri, si opere de arta. Incondeierea oualor reprezinta una dintre cele mai spectaculoase traditii de Pasti. In unele sate ale judetului Hunedoara, ouale pictate, simboluri ale fecunditatii la pagani, ale innoirii de primavara, pastreaza inca si azi traditii vii. Desenele se fac pe oul alb cu un instrument de scris inmuiat in ceara topita de albina, dupa care ouale sint introduse in vopsea rosie fierbinte, care se prinde pe portiunile neatinse de ceara, ramanand astfel albe doar urmele cerii - motivele ornamentale lineare traditionale. Pe Valea Ghimesului se cunosc peste saizeci de variante ale oualor incondeiate.
  
  Cu toata admiratia si simpatia pentru aceste opere de arta, ne multumim si ne bucuram de spiritul Sfintelor Sarbatori de Pasti cu simbolul oualor rosii, galbene, verzi etc. pregatite in bucataria noastra.
  
  Pentru o vopsire "ca la carte" este nevoie de vopseaua naturala aleasa, o sita, otet alb, oua bine fierte si de ulei.
  Desi in comert predomina vopsele sintetice, putem foarte usor folosi culori vegetale, naturale alegand nuantele dorite:
  
    Roz: coaja de ceapa rosie, sfecla proaspata, radacina de garanta, afinele si zmeura; 
  Portocaliu: coaja de ceapa alba, morcovi, coji de nuca; 
  Galben: coaja de portocale sau lamaie, morcovi, cojile de ceapa si cele de nuca, semintele de telina si chimionul (in galben pai), sofranul (in galben intens); 
  Verde: foi de spanac (sau alte legume cu frunza verde); 
  Albastru: frunze de varza rosie si murele; 
  Maron: ceai negru sau cafea; 
  Castaniu: frunzele si lemnul de nuc si cafeaua, semintele de marar (in castaniu - auriu), iarpulberea de chili (in castaniu - portocaliu); 
  
   In functie de cantitatea de oua, puneti la fiert "vopseaua".
  Amestecul se fierbe intre intre 15 minute si o ora, pana cand culoare este cea potrivita, avand in vedere faptul ca pe ou se va prinde o nuanta ceva mai deschisa. Fiertura se strecoara si se pune intr-un vas mic, dar destul de adanc, incat sa acopere oul. Se adauga trei lingurite de otet alb pentru fiecare ceasca de lichid. Cu o lingura se pune oul in vopseaua fierbinte, unde este lasat cat este nevoie. Spre deosebire de cele vopsite cu culori chimice, ouale in culori naturale sunt mate. de aceea, pentru a deveni lucioase, trebuie unse cu putin ulei.

Tarta cu nuci .

Ingrediente: 250 g faina, 150 g ulei, 150 g zahar, 1 ceasca apa rece, 1 lamaie, 1 lingurita bicarbonat, 250 g nuci pisate.

Mod de preparare: Se cerne faina, iar in mijlocul ei se pun 50 g zahar, uleiul, coaja de lamaie, sarea si bicarbonatul stins cu zeama de lamaie. Se framanta si se acopera aluatul. Dupa 45 minute, se imparte aluatul in doua. Se intinde o foaie si se asaza in tava. Se acopera cu miezul de nuca fiert putin in apa cu zaharul ramas. Se intinde a doua foaie care se unge cu zahar si se presara cu zahar tos, ori se orneaza cu sirop de ciocolata. Se coace timp de 30 de minute, la foc potrivit.

Gogosi cu cartofi .

Ingrediente: 5 cartofi mari, 200 g faina, 50 g drojdie, 1 pahar ulei, apa, 1 lingura zahar, sare.

Mod de preparare: Se coc cartofii in coaja, apoi se curata si se dau pe razatoarea marunta. Separat se face un aluat obisnuit din 200 g faina, jumatate de cubulet drojdie, apa, o lingura de zahar, sare. Se incorporeaza cartofii in aluat. Se framanta din nou pana la omogenizare, se acopera vasul cu un servet si se lasa sa creasca la loc cald. Dupa ce a crescut bine se intinde aluatul pe planseta (grosimea de cel mult 1 cm), se taie rondele cu un pahar si se prajesc in ulei incins. Se presara zahar pudra vanilat. Pofta buna.

Fasole batuta cu snitel din soia si sos de usturoi, pentru post.

Ingrediente:

- 1 plic de fulgi de fasole
- 1 punga de snitele din soia (eu cumpar numai din magazinele Plafar)
- 1 ceapa
- 2 linguri de bulion
- 1 capatana de usturoi
- sare, piper, ulei, condimente pentru friptura.

Snitelele din soia se pun in apa fierbinte cu 1 lingura de concentrat de legume si se fierb in oala acoperita, la foc mic, timp de 30 de minute. Se scot si se lasa la scurs intr-o strecuratoare.

Fulgii de fasole se oparesc cu 1 cana de apa fierbinte si se lasa deoparte pana se toaca si se rumeneste ceapa in ulei. Ceapa rumenita in ulei se amesteca apoi cu fulgii de fasole, se adauga 2 linguri de bulion, sare si piper dupa gust si se amesteca pana cand se incorporeaza tot uleiul.

Se zdrobeste usturoiul cu sare, apoi se adauga uleiul treptat pana cand capata consistenta maionezei, se stropeste cu cateva picaturi de zeama de lamaie si se adauga 2-3 lingurite de apa rece.

Snitelele bine scurse de apa in care au fiert, se presara cu sare, piper si condimente pentru friptura, se tavalesc prin faina si se prajesc in ulei fierbinte. Cand sunt gata se scot si se lasa pe hartie pentru a se scurge uleiul in surplus.

Se servesc alaturi de fasolea batuta, cu sosul de usturoi si salata verde

Arta Gastronomiei / The art of cooking

Gastronomia este studiul relației dintre cultura și alimentație. Deseori se greșește considerând că termenul gastronomie se referă exclusiv la arta de a găti (vezi Arte culinare), dar aceasta este doar o mică parte a acestei științe. Nu se poate spune întotdeauna că un bucătar este de asemenea și un gurmand.

Din punct de vedere etimologic, cuvântul "gastronomie" este derivat din greaca antică, γαστήρ (gastér) semnificând "stomac" și νόμος (nómos) - "cunoaștere" sau "lege".

Gastronomia studiază diverse componente culturale ce au alimentația și mâncarea, în general, ca element de bază. Astfel, ea este relaționată cu Artele frumoase și Științele sociale în termeni de cultură, și cu Științele naturale referitor la aparatul digestiv al corpului uman.

Principalele activități ale unui gurmand includ descoperirea, gustarea, experimentarea, cercetarea, înțelegerea și documentarea în scris a alimentelor și mâncărurilor.

Primul studiu de bază al gastronomiei este probabil eseul numit Fiziologia gustului (Physiologie du goût) publicat de Jean Anthelme Brillat-Savarin în anul 1825. Spre deosebire de tradiționalele cărți de bucate, această lucrare se ocupă de relația dintre simțuri și mâncare, tratând delectarea de la masă ca pe o știință.